Londra în patru zile, un oraș făcut din sate lipite
Londra nu are un singur centru. S-a format din zeci de localități care au crescut una spre alta, iar fiecare cartier și-a păstrat strada principală, pubul și felul de a fi. Cu aproape 9 milioane de locuitori, e de câteva ori mai întinsă decât Parisul, așa că planul bun grupează obiectivele pe zone.
O împărțire verificată: o zi pentru Westminster și parcurile regale, una pentru malul de sud al Tamisei și City, una pentru muzee, una pentru Greenwich sau pentru piețe. Marile muzee naționale au intrarea gratuită la colecțiile permanente, un dar rar pentru un oraș altfel scump.
Westminster, cu Big Ben și abația încoronărilor
Big Ben nu e turnul, ci clopotul cel mare din el, de aproape 14 tone. Turnul, înalt de 96 de metri, se numește din 2012 Turnul Elizabeth. Clădirea Parlamentului, cu toată înfățișarea ei medievală, a fost ridicată la mijlocul secolului al XIX-lea, după un incendiu.
Vizavi, Westminster Abbey este biserica în care au fost încoronați aproape toți monarhii Angliei, începând cu Wilhelm Cuceritorul, în ziua de Crăciun a anului 1066. Tot aici sunt înmormântați sau comemorați Newton, Darwin, Dickens și mulți alții.
De la abație, prin parcul St James’s, cu pelicanii lui, se ajunge în 15 minute la Palatul Buckingham. Schimbarea gărzii are loc dimineața, în anumite zile, cu fanfară. Cine vrea să vadă ceva vine cu o oră înainte.
Malul de sud, cea mai frumoasă plimbare
De la podul Westminster până la Tower Bridge sunt aproximativ 4 kilometri de promenadă pietonală pe malul Tamisei, de-a lungul cărora se înșiră jumătate din cartea poștală a orașului.
Roata London Eye, de 135 de metri, face o rotație în jumătate de oră. Urmează Tate Modern, muzeul de artă modernă amenajat într-o fostă centrală electrică, a cărei sală a turbinelor, uriașă, e ea însăși un exponat. Podul pietonal Millennium duce privirea drept spre cupola catedralei St Paul’s. Alături se află teatrul Globe, o reconstituire fidelă a celui în care juca trupa lui Shakespeare, cu acoperiș de stuf și spectatori în picioare.
Chiar înainte de Tower Bridge, Borough Market e cea mai veche piață alimentară a Londrei și locul potrivit pentru prânz, mâncat din mână.
Turnul Londrei și podul cu turnuri
Fortăreața de pe malul nordic a fost ridicată de Wilhelm Cuceritorul în anii 1070 și a servit drept palat, închisoare, monetărie și grădină zoologică. Azi adăpostește bijuteriile Coroanei și e păzită de gardieni în uniforme roșii, care conduc tururi pline de povești macabre.
În curte trăiesc cel puțin 6 corbi, hrăniți și îngrijiți cu sfințenie. O veche superstiție spune că, dacă vor părăsi Turnul, regatul se va prăbuși, așa că li se taie ușor penele unei aripi.
Tower Bridge, confundat des cu „London Bridge”, a fost terminat în 1894. Se ridică și astăzi de câteva sute de ori pe an, ca să lase să treacă vasele înalte.
Catedrala St Paul’s și City
Capodopera arhitectului Christopher Wren a fost terminată în 1710, pe locul catedralei distruse de Marele Incendiu din 1666. Cupola ei a dominat orașul aproape 3 secole. Cele 528 de trepte urcă până la galeria exterioară de sus, cu priveliște în toate direcțiile.
În jur se întinde City, vechiul nucleu roman, astăzi cartier financiar. În zilele de lucru forfotește de oameni în costum. În weekend e aproape pustiu, iar zgârie-norii cu porecle, „Castravetele”, „Răzătoarea”, pot fi priviți în liniște.
Muzeele gratuite
British Museum ar cere, singur, o săptămână. Piatra din Rosetta, care a permis descifrarea hieroglifelor, sculpturile Partenonului, mumiile egiptene și tezaurul anglo-saxon de la Sutton Hoo sunt opririle de neratat pentru o vizită de 2-3 ore.
National Gallery, din Trafalgar Square, acoperă pictura europeană de la Van Eyck la Van Gogh. În cartierul South Kensington stau unul lângă altul 3 muzee: cel de Istorie Naturală, cu scheletul unei balene albastre atârnat în holul central, cel de Știință și Victoria and Albert, dedicat artelor decorative și designului. Pentru copii, primele 2 sunt o zi întreagă.
Greenwich, meridianul zero și piețele de weekend
O călătorie de jumătate de oră cu vaporașul, pe Tamisa, duce la Greenwich. Pe dealul din parc, la Observatorul Regal, o linie de alamă marchează meridianul zero, de la care se măsoară longitudinea și fusele orare. Vizitatorii se fotografiază cu un picior în emisfera estică și cu celălalt în cea vestică. Jos, lângă fluviu, e expus Cutty Sark, un velier din 1869 care aducea ceai din China.
Portobello Road, în Notting Hill, cu casele ei în culori pastelate, are sâmbăta cea mai mare piață de antichități. Camden e amestecul zgomotos de haine, muzică și mâncare din toată lumea, de-a lungul unui canal. Covent Garden, fosta piață de flori și legume, e acum plină de artiști stradali. Pe Brick Lane, în est, se mănâncă cele mai cunoscute curry-uri ale orașului.
Metroul, autobuzele etajate și scara rulantă
Metroul londonez e cel mai vechi din lume, deschis în 1863. Nu e nevoie de bilete: un card bancar contactless sau telefonul, atinse de cititorul galben la intrare și la ieșire, sunt taxate automat, cu o limită zilnică. Regula scării rulante e sfântă: se stă pe dreapta, iar stânga rămâne liberă pentru cei grăbiți.
Autobuzele roșii, etajate, sunt cel mai ieftin tur al orașului, de pe locurile din față, de sus. Mașinile circulă pe stânga, iar la trecerile de pietoni scrie pe asfalt în ce parte trebuie privit.
Mâncarea, vremea și formalitățile
Bucătăria englezească are o faimă mai proastă decât merită. Peștele cu cartofi prăjiți, friptura de duminică de la pub, cu budincă de Yorkshire, plăcintele cu carne și ceaiul de după-amiază, cu sandvișuri și brioșe calde cu smântână groasă și gem, sunt de încercat.
Vremea se schimbă de 3 ori pe zi. O jachetă impermeabilă ușoară e mai utilă decât umbrela. Prizele au 3 pini și cer adaptor, iar moneda e lira sterlină. De când Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană, cetățenii români au nevoie de pașaport, iar condițiile de intrare se verifică din timp, pe paginile oficiale, înainte de cumpărarea biletelor de avion.
