Astmul felin este un proces inflamator cronic al bronhiilor si bronhiolelor. Este un tip de proces alergic (hiper-reactivitate). Modificarile bronhiilor si bronhiolelor constau in ingrosarea peretilor lor, ingustarea deschiderii lor (bronhoconstrictie) si colectarea secretiilor groase in lumen.
Astmul face parte dintr-un complex de boli ale cailor respiratorii inferioare. Boala este controlata cu medicamente care sunt luate pe cale orala sau inhalate printr-un inhalator. Una dintre cele mai frecvente cauze ale astmului felin este fumul de tigara.
Care sunt simptomele astmului?
- Tuse (seamana cu dorinta de a varsa, dar nu este);
- Respiratie rapida si abdominala;
- Aspectul spumei in tuse;
- Respiratie cu gura deschisa;
- Comportament nelinistit;
- Letargie (slabiciune);
- Anorexie (lipsa poftei de mancare);
- Dificultati de respiratie dupa joc sau alte tensiuni;
- Intinderea gatului si incercarea de a respira.
Simptomele pot varia de la rare la frecvente, permanente sau sezoniere. Pisicile siameze sunt foarte predispuse, dar pot fi gasite la toate rasele si varstele.
Cum se trateaza astmul?
Tratamentul astmului poate fi impartit in 3 categorii principale:
- Terapie de urgenta cu medicul veterinar;
- Terapie de urgenta la domiciliu (inhalator);
- Terapie permanenta concomitenta la domiciliu.
Terapia cu astm include in principal:
- Bronhodilatatoare – acestea sunt medicamente care dilata caile respiratorii intr-un atac de astm.
- Medicamente antiinflamatoare – de obicei corticosteroizi, care reduc inflamatia persistenta a tesuturilor, care, daca nu este controlata, provoaca simptome de astm.
- Aceste medicamente pot fi administrate pe cale orala, injectate sau inhalate.
In cazul atacurilor acute sau severe, actiunile necesare pe care medicul veterinar ar trebui sa le intreprinda pot include (dar nu se limiteaza la):
- Terapia cu oxigen intr-o celula de oxigen sau printr-un cateter nazal;
- Opioide;
- Inhalarea de Solbutamol;
- Corticosteroizi.
In concluzie, se poate spune ca astmul poate fi o boala care pune viata in pericol si pe termen lung, dar cu ingrijire si terapie adecvate si in timp util, poate fi controlata si pisica poate duce o viata normala si implinita.
